STUDENT: Dumnezeu a creat doar un bărbat si o femeie ? Sau Adam si Eva sunt reprezentantii unui anume fel de persoane sau grup de persoane ?
Părintele SERAFIM: El a creat întreaga fire omenească într-un om – întâiul om, Adam – iar din carnea lui a luat-o pe prima femeie. Din ei provine restul omenirii.
STUDENT: Când Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam, a luat însusirile proprii firii femeiesti din Adam sau a înzestrat-o cu alte însusiri complementare ?
Părintele SERAFIM: Nu ni se spune. I-a dat toate acele însusiri pe care trebuia să i le dea, pornind de la acea coastă. Coasta unui bărbat nu produce o femeie; deci este o minune. Dumnezeu a luat o parte din Adam spre a arăta că obârsia omenirii este una singură. Intregul omenirii este deja prezent în omul dintru început. Oricine s-a născut după aceea – din acest unic om – are aceeasi fire, acelasi chip al lui Dumnezeu, care se vădeste în suflet.
STUDENT: Trupul si sufletul omului erau făcute de la început să fie despărtite ?
Părintele SERAFIM: Nu. Dacă Adam nu ar fi murit, nu am mai fi avut de ce să vorbim despre trup si suflet, fiindcă trupul însusi s-ar fi subtiat si s-ar fi făcut asemenea sufletului. Până la urmă am fi ajuns în starea de trup duhovnicesc.
STUDENT: Dumnezeu a insuflat un suflet si în Eva ?
Părintele SERAFIM: Pe calea pe care o stie El, i-a dat si ei acelasi lucru pe care l-a dat lui Adam. Nu ni se dau amănunte de acest fel. Este pur si simplu o minune dumnezeiască.
STUDENT: De ce se numeste Hristos al doilea Adam ?
Părintele SERAFIM: Noi suntem urmasii lui Adam. Chiar dacă Adam nu ar fi căzut si nu s-ar fi pus început modului de reproducere animală, ar fi existat un mijloc oarecare de nastere din acest unic om. Toti oamenii se trag din Adam, astfel că Adam este ca si omenirea. Adam a nimicit întregul plan pentru omenire, dar Dumnezeu a fost mai „istet”, căci El si-a „închipuit” de mai înainte cum să împlinească planul fără Adam. Prin urmare, Acela prin Care este reasezată firea dintru început a omului, prin Care ni se dă prilejul să fim din nou în Rai, se numeste al Doilea Adam.
STUDENT: Oare nu spune Sfântul Pavel despre felul cum moartea a venit la toti printr-un singur om ?
Părintele SERAFIM: Asa e, moartea a venit de la un om si viata vine de la un Om.
[Cor. 15, 21-22: Că de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om si învierea mortilor. Căci, precum în Adam toti mor, asa si în Hristos toti vor învia. (n. ed.)]
Fiindcă Adam a gustat din pom, firea noastră s-a schimbat. De-aceea, când vorbesc despre firea omului, Sfintii Părinti se referă uneori la firea căzută, stricăcioasă, pe care o avem ca urmare a căderii; dar uneori (de pildă Avva Dorothei) vorbesc despre firea dintru început a omenirii, spre a ne da o imagine a stării la care ar trebui să ne întoarcem.
Dar, fiindcă a venit vorba, ideea romano-catolică este diferită. Ei spun că întru început omul era firesc, având un har supraadăugat care îl făcea suprafiresc; iar când a căzut, a pierdut harul si s-a întors la starea în care a fost făcut. Este o conceptie cu totul diferită, care se potriveste cu evolutia, căci dă de înteles că întreaga creatie era naturală la început, iar Dumnezeu nu a făcut toate nestricăcioase. După conceptia romano-catolică, Adam nu a fost făcut nemuritor; el a devenit nemuritor atunci când Dumnezeu i-a adăugat harul. Dar în conceptia ortodoxă omul a fost făcut nemuritor; întreaga sa fire era diferita, iar când a căzut acea fire s-a deformat si s-a schimbat. Desigur, ne putem încă întoarce la starea dintru început, dar numai dacă harul lui Dumnezeu, prin Hristos însusi, ne ridică din nou.
STUDENT: Dar starea la care noi ne străduim să ajungem nu este starea în care era Adam; este starea în care Adam ar fi trebuit să ajungă.
Părintele SERAFIM: Corect. Dar starea dintru început este chipul celeilalte stări, fiindcă era deja aproape de ea.
Din cursul despre Cartea Facerii (1981 si 1982) – Parintele Serafim Rose
sursa: chrisalida.wordpress.com
