O, lângă Tine, Doamne,
mi-e totul fericit,
dar fără Tine totul
mi-e greu şi chinuit.
Când Tu eşti lângă mine,
nici anii nu-mi ajung,
dar când îmi eşti departe,
şi-un ceas îmi pare lung…
Când sunt cu Tine, Doamne,
tot trupul meu e-n har,
dar fără Tine sufăr
cu orice mădular.
Cu Tine trec prin noaptea
durerii ca prin sori,
dar fără Tine, ziua
mi-e negură şi nori.
O, apără-mi iubirea
de orice despărţiri,
înlătură-mi şi teama
de negre presimţiri,
alungă-mi şi-ndoiala
c-aş mai cădea din har,
ca pacea mea să n-aibă
nici umbre, nici hotar…
Traian Dorz, din „Avuţia Sfântului Moştenitor”
