Poezie Poezii

Spre-nțelegerea străbună

SPRE-NȚELEGEREA STRĂBUNĂ

Spre-nţelegerea străbună,
luptă-te, urmaşul meu,
ca s-ajungi a ei cunună,
drumul cât ţi-ar fi de greu,

căci ai tăi au dus o luptă
mult mai grea în anii lor,
ca s-o ducem ne-ntreruptă
şi noi toţi spre viitor.

Fără luptă nu-i cunună,
nici n-o vrea un om ales,
numai cei răi vor să-şi pună
flori cu mincinos cules;

cei cinstiţi îşi urcă munţii
conştiinţei asudând,
dar cununa ce-şi pun frunţii
stă pe veacuri luminând.

Pe străbuna cale dreaptă
care mama ţi-a umblat,
suie treaptă după treaptă,
spre ozonul cel curat.

Căci oricât de grea-i suirea
şi-orice greu efort ţi-a smult,
ce-ţi va însori privirea
va fi mult, nespus mai mult!…

TRAIAN DORZ din ”Locurile noastre sfinte”