Mâinile Tale, Drag Iisus, mi-alină suferinţa când mi-arde ca-ntr-un foc nespus şi-mi tremură fiinţa. A Tale Mâini, a Tale Mâini – tăcut, Iisuse.

  Cine ţi-a adus viaţa, – suflete al meu, în mormântul unde singur suspinai din greu, Cine altul decât Domnul Care te-a iubit?.

Când atingem ţinta unui gând frumos, să-i aducem slavă numai lui Hristos. Căci la orice spor El ni-e ajutor, de tot ce primim,.

Doamne, ajută-mă s-adun câte-nvăţături se spun din Cuvintele cereşti la ospeţele frăţeşti. Şi din tot belşugul strâns, s-aprind duhul cel mai stâns şi.

Când se va striga odată şi-al meu nume Sus, ce va spune despre mine Glasul lui Iisus? Doamne, fă să spună bine Glasul.

Cine-i Cel ce-ţi bate cu un gând în minte noaptea, când nu-i nimeni, nimeni să-ţi cuvinte? – Domnul e! Te-ndeamnă şi te cercetează.

Sunt tot mai lungi şi tot mai noi coloanele de-ostaşi eroi cu suflet alb şi mers frumos, luptând sub steagul lui Hristos. Fiţi.