Nesfârşită slavă, Doamne, nesfârşitului Tău harcare le sfinţeşte toate: Vin şi Pâine, şi Altar,înălţându-le-n iubirea şi-n lumina fără-apus,tot mai largă şi mai dulce,.

Nu-nvinui Credinţa fiindcă unii-s răi,deschidă-ţi-se mintea şi vadă-ţi ochii tăi! Nu-nvinui pe alţii de-a’ tale fărdelegi,tu singur porţi osânda din calea ce-ţi alegi..

Când n-am putut învinge duşmanul prea hain,am stat în faţa morţii eroic şi senin. Când n-am putut să-ntâmpin destinul, fericit,răbdând, am vrut tot.

          Am cu urmaşii un cuvântşi-aş vrea să nu-l rămân dator;el, prin Hristos, mi-e-un legământal sufletului meu cu-al lor..

Eu nu vreau să nu mor în lupteşi nici să gem, oriunde-aş sta,ci vreau cu cât mai multe roades-ajung la biruinţa Ta! Ajută-mă.

Am cu viaţa un culesşi-l strâng în fiecare searăcum aş intra să nu mai ies,cum mi-ar fi cea din urmă oară. De-aceea, de-Adevăr.

Numără-ţi mai bine anii câţi au fost – şi câţi mai cei, ca să poţi vedea mai bine cât mai ai să faci.

Pentru că-ai avut chemarea cea mai sfântă pe pământ, binecuvântare ţie, Maica Sfântului Cuvânt! Pentru că-ai crezut când încă nimeni nu credea-n Hristos,.

La căsuţa unde-i neaua până-n tindă, vine Fiul Dulce singur şi colindă: Lerui, Doamne, ler, Eu cu drag din Cer vin pe orice.