Biblia, hambar ceresc
Lumea, oraşele, satele, până şi cătunele cele mai îndepărtate sunt pline cu tot felul de duhuri necurate, care întunecă mintea, răzvrătindu-i pe oameni.
Lumea, oraşele, satele, până şi cătunele cele mai îndepărtate sunt pline cu tot felul de duhuri necurate, care întunecă mintea, răzvrătindu-i pe oameni.
În ceea ce ne priveşte, suntem liberi să primim sau să respingem acest mare dar, să alegem mântuirea sau osânda veşnică, viaţa sau.
Dumnezeu are două locuinţe: una în cer şi pretutindeni, iar a doua în inima omului. Pe temeiul celei de a doua se clădeşte.
Şi totuşi când cineva se poticneşte şi cade în prăpastie, pentru că alegerea i-a pricinuit răul de moarte, mai bine să se fi.
Iisus le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi; căci a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor”. După ce Şi-a.
„În ziua Cincizecimii, după multele zile de rugăciune şi aşteptare, deodată, a venit din cer fără de veste un vuiet ca de suflare.
Slujba aceasta, în Biserica Domnului, nu poate fi săvârşită de oricine, decât de cel rânduit prin hirotonie. Dar să ajute la zidirea clădirii.
„Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” (In 14, 6). „Sfinţeşte-i pe ai Tăi întru Adevărul Tău. Cuvântul Tău este Adevărul” (In 17, 17)..
Unii folosesc Biblia ca obiect de valoare, împodobind casa, o ţin pe masă ca să arate că sunt creştini, că au şi ei.
Prin cuvântul religie înţelegem arătarea în afară, prin felurite practici, a ceea ce, de fapt, este înlăuntru. Dacă cineva, înlăuntrul fiinţei lui, are.