Poezie Traian Dorz

26 octombrie – DOAMNE, CE FRUMOS ERA

Doamne, ce frumos era
când pe-ntinsa Ta Lucrare,
pe cât ţara cuprindea,
tot poporul Tău avea
o iubire şi-o cântare!

Doamne, ce frumoşi pot fi
şi acum şi-ntotdeauna
cei ce pot mereu iubi,
şi se pot mereu smeri,
şi pot fi în toate una!

Doamne, ce frumos e-atunci
când avem o-nvăţătură
şi-n unirea sfintei munci
ţinem sfintele porunci
cu iubire şi căldură!

Doamne, ce frumos ar fi
dac-am fi ca înainte,
dacă gândul s-ar sfinţi,
inimile s-ar smeri
şi-ar fi dragoste fierbinte!

…Doamne, fă-ne iar să fim
cum ne-au fost părinţii: una;
c-o credinţă să vestim,
c-o nădejde să muncim
şi-o iubire-n totdeauna.

 

Cuvinte înţelepte

De-L urmaţi oricând pe Domnul, nicicând nu vă rătăciţi,
drumul nu-l ştiţi totdeauna, însă urma Lui o ştiţi.

Hristos – Pâinea noastră zilnică /

Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2001

 

Lasă un răspuns