Arzi, sfântă Pară, luminând
povara aşteptării
acelor care stau plângând
la marginea răbdării.
Arzi, sfântă candelă, veghind
fiorul rugăciunii
acelor buze ce se-ntind
spre arşiţa Minunii.
Arzi, sfântă zare, alinat
în vremea-nsingurării
acelor inimi ce străbat
pustiul depărtării.
Arzi, sfântă rază, liniştind
ca o plăcută şoaptă
acele inimi ce se-ntind
spre ceruri – şi aşteaptă.
Arzi, sfântă flacără,-ncălzind
iubirea şi tăria
acelor suflete ce-aprind
în alţii bucuria.
Arzi, sfântă dragoste, mereu,
cât vecii vor mai ţine,
– căci soarele lui Dumnezeu
e dulce numa-n tine!…
TRAIAN DORZ din ”Cântări Noi”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
