Ce-ar fi, Doamne, viaţa noastră fără fraţi şi rugăciune,
când în lume-i totul numai temeri şi deşertăciune?
Ce-ar fi bucuria noastră fără starea Ta de faţă,
când e numai spurcăciune în ce lumea se răsfaţă?
Ce-ar fi lacrimile noastre fără dulcea Ta lumină,
când în orice plâns din lume-i numai patimă şi vină?
Ce-ar fi-n gândurile noastre fără-ndemnurile Tale,
când doar curse şi primejdii sunt în lume pe-orice cale?
Ce-ar fi-n inimile noastre fără-a Ta iubire sfântă,
când e numai chin şi blestem tot ce-n lume se frământă?
…O, de când Te-avem pe Tine şi ne dai atâta pace,
chiar şi pentru-această viaţă, nu ştim preţui cât face.
TRAIAN DORZ din ”Cântări Nemuritoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
