Poezii Traian Dorz

În ceasul sfânt al serii

Certege - Casa Parintelui IosifÎn ceasul sfânt al serii, 
când stelele răsar, 
doresc al privegherii 
şi-al rugăciunii har; 
răpit primeşte gândul 
al cerurilor mir 
când tremură umplându-l 
ca pe-un divin potir. 

Se lasă fruntea caldă 
pe Sfânta Carte lin 
şi-n lacrimi dulci se scaldă 
al dragostei suspin. 
Şi toate suie, toate, 
spre-al inimii sfânt Ţel, 
iubirea doar mă poate 
nălţa mai sfânt spre El. 

Învăluită-n soare, 
s-ascunde Faţa Lui, 
tot Cerul e-o chemare 
şi zboru-i larg – şi sui, 
un imn slăvit e gândul, 
iar sufletul potir 
şi plouă-nfiorându-l 
al harurilor şir… 

Şi noaptea-i, cine ştie… 
spre-al zorilor hotar 
când fruntea grea re-nvie 
înveşmântată-n har.

de Traian Dorz

Lasă un răspuns