Doamne, nu acesta-i locul
unde-ai vrut să stau,
nici aceasta nu mi-e crucea
ce-ai vrut Tu s-o iau,
nici aceasta nu mi-e calea
care Tu mi-ai dat…
Tac şi plâng ca rândunica,
stând pe-un ram uscat.
Nu lăsa să-mi pierd aicea
locul cel de Sus,
ci dă-mi crucea fericită
care-ntâi mi-ai pus
şi mă-ntoarce iar la calea
cea care-o iubeam,
să cânt iar ca rândunica
pe un verde ram…
Doamne, iată, locu-acesta
mi-e tot mai străin,
Doamne, iată, crucea asta
tot mai greu mi-o ţin,
Doamne, iată, calea asta
îmi e tot mai grea,
Doamne, du-mă iar pe ramul
cu cântarea mea…
Cântările Căinţei / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2008
