Iisuse, când Te-am ascultat,
eu am crezut că m-ai iertat
– şi ceru-n suflet l-am primit,
Iisus Iubit.
Plângând, sub Cruce Ţi-am căzut
şi Ţi-am vorbit, şi Ţi-am tăcut
şi ca o flacără ardea
iubirea mea.
Cu suflet fericit nespus
Te preamăream strigând, Iisus,
cu chipul cel mai strălucit:
– sunt mântuit…
O, oare cum să nu spun eu
ce minunat e Dumnezeu,
ce plin de dragoste e El
în orice fel!
Cât voi trăi, eu am să spui
ce dulce-i mântuirea Lui,
să afle toţi iertarea Sa
la Golgota.
Oricine Îl primeşte-acum
şi-ncepe-al mântuirii drum,
mergând pe el pân’ la sfârşit,
e fericit…
TRAIAN DORZ din ”Cântări Uitate”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
