„Ferice de ochii voştri că văd aceste lucruri”, a spus Mântuitorul nostru preaiubit ucenicilor Săi.
„Ferice de cei ce plâng acum, a mai spus El, pentru că ei vor râde.” Ferice de ei că plâng acum pentru pocăinţă, dar vor râde odată pentru mântuire. Plâng acum pentru mila altora, dar vor râde odată pentru răsplătirea lor înşişi. Plâng în singurătate, dar vor râde odată în fericirea Domnului şi-n îmbrăţişarea dragostei veşnice.
Dar vai, a mai spus El, de ochii care râd acum către păcat, care sticlesc acum de lăcomie sau de ură, care se întorc dinspre Domnul către lumea păcătoasă, care părăsesc neprihănirea şi se alipesc moi şi vinovaţi de păcatele lumii acesteia. Ochii aceştia vor plânge amar, veşnic şi veşnic, în scrâşnirea dinţilor, în usturimea şi-n amărăciunea părerilor lor de rău nesfârşite, pentru neascultarea şi păcatul în care au trăit.
O, ochi sfinţi, sfinţiţi-vă mai departe prin lacrimile rugăciunii şi ale înfrânării, căci voi veţi fi luminaţi odată pe vecii vecilor – şi în curând – de revederea preaiubitului vostru Mântuitor, de Faţa Lui scumpă şi sfântă, cu o veşnică strălucire pentru voi.
Dar voi, ochi vinovaţi, treziţi-vă şi înspăimânta¬ţi-vă de ceea ce v-aşteaptă. Treziţi-vă acum, când mai puteţi încă plânge lacrimi de pocăinţă şi întoarcere, mai înainte de-a fi prea târziu. Căci în zadar veţi plânge atunci când nu va mai fi nici o nădejde, nici o nădejde pentru voi… pe veci de veci, pe veci de veci, pe veci de veci.
Dragii mei fraţi şi surori, să ne-aducem neîncetat aminte de cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos, Care a spus: „Ferice de voi care plângeţi acum, pentru că voi veţi râde. Dar vai de voi care râdeţi acum, pentru că voi veţi plânge şi vă veţi tângui” (Lc 6, 21-25). Şi să urmăm Cuvântul Lui Sfânt, pentru că cine râde la urmă, acela râde mai bine. Şi cine se bucură acolo cu Domnul, acela se va bucura veşnic şi cu-adevărat. Amin.
Ochii tăi, ochii tăi doritori,
ce privesc la păcat surâzând,
vinovaţi, desfrânaţi şi uşori
– ce amar vor plăti în curând!
Ochii tăi, ochii tăi nesătui,
ce-ar dori, ar căuta şi-ar pofti
tot mai mult să cuprinzi şi s-adui
– ce curând cu amar vor plăti!
Ochii tăi, ochii tăi încruntaţi,
ce se-ntorc de la Cer, de la har
îngroziţi, chinuiţi şi-nşelaţi
– ce curând vor plăti cu amar!…
*
Ochii tăi ce privesc la Hristos
rugători, credincioşi şi curaţi,
pentru tot ce-au răbdat dureros
– ce curând vor zâmbi mângâiaţi!
Ochii tăi ce-au vegheat şi au plâns
semănând şi-ngrijind, şi-aşteptând,
pentru tot ce-au lăsat şi ce-au strâns
– ce-alinaţi vor zâmbi în curând!
*
Nu privi, nu dori, nu gusta
din păcat, însoţind pe cei răi
– căci amar vor plăti, nu uita,
ochii tăi, ochii tăi, ochii tăi!
Ne-ncetat să urmezi, să priveşti
fericit pe Hristos cu ai Săi
– căci vor fi-n bucurii îngereşti
ochii tăi, ochii tăi, ochii tăi!
