Când pe pragul rugăciuniicu smerenie-am păşit,o, de câte ori, Iisuse,Te-am minţit! Când cu-a’ mele buze negreal Tău Nume l-am rostit,o, de câte ori,.

Eu eram copil, Iisuse,glasul când Ţi-am înţeles,drumul crucii, drumul cruciicum ai spus Tu l-am ales. La-nceput, când era pace,calea plină de popor,drumul crucii,.

Carte Sfântă,mână sfântă te-a’ adus în a mea cale,câte lacrimi semănat-am eu pe paginile tale! Cât am plâns pe-a tale file când m-am.

O, iubire, cântec dulce ce răsună peste veci, toate-toate trec pe lume, doar tu singură nu treci! Tu rămâi mereu, iubire, pacea-n suflete.

Tu singur plângi şi azi, Iisuse,la miez de noapte-n Ghetsimani,Îţi dorm departe uceniciişi-nconjurat eşti de duşmani. Ţi-e plin de neghină ogorulşi grâul nimicit.

Primăvară…– toată firea simte-adânc fiorul dulceal vieţii ce renaşte şi putere nouă-aduce!Inima-n adâncu-i simte tainic farmecul vieţii,bucuria renăscută din frumseţea tinereţii. Iată, primăvara.

Iisuse Doamne, o, Iisuse,din ziua-n care m-ai chematsă mă întorc din căi pierdute,eu Ţie viaţa mi-am predat. Atunci, Iisuse, Bun Iisuse,sărac eram şi.

Cu nădejdile apuse,alungat de toţi am fost,doar iubirea Ta, Iisuse,ea îmi fuse adăpost. Arsul meu obraz pe carecurs-au lacrime fierbinţiîl loviră mâini avareşi.