De-ai lua pe umăr crucea,
după Domnul de-ai porni,
fericire, fericire,
nici nu ştii câtă-ai găsi!
În a’ vieţii clipe grele,
când străin ai suspina,
mângâiere, mângâiere,
nici nu ştii câtă-ai afla!
De-ai zăcea zdrobit în chinuri,
să te scoli te-ar sprijini,
alinare, alinare,
duhului ţi-ar dărui.
Alungat de-ai fi pe lume
şi de spinii urii-mpuns,
bucurie, bucurie
ţi-ar da harul Său de-ajuns.
Dar de-ai fi stăpân pe-o lume
şi pe aurul din ea,
fericirea, fericirea
ce-o dă El tu n-ai avea.
Fericit eşti lângă Domnul,
chiar cu lacrimi pe obraz,
bucurie, bucurie
se va face-al tău necaz.
TRAIAN DORZ din ”Cântările Dintâi”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
