Părintele SERAFIM: Savantii dispun de ceea ce se cheamă modele. Ieri am vorbit de modelul ptolemeic – în care pământul e centrul universului, iar toate stelele si planetele se învârt în jurul pământului. Intrucât, după cum se poate observa, planetele se miscă în jurul pământului cu viteze diferite de ale stelelor, trebuia ca astronomii ptolemeici să aibă teorii despre felul cum mergeau înapoi si înainte, formau cifra opt etc. Cum puteti vedea chiar acum, în ultimele sase luni sau cam asa, Saturn si Jupiter au fost pe cer împreună. Dacă le-ati fi observat, ati fi putut vedea cum la început una mergea înainte, apoi amândouă au mers înapoi, apoi Saturn a devenit mai palidă iar Jupiter mai strălucitoare. După modelul copernican se poate explica de ce se întâmplă asa, fiindcă ele sunt în faze diferite în orbitele pe care se rotesc în jurul soarelui. Din punctul nostru de vedere ele par a se apropia, când de fapt ele nu fac decât să se rotească în jurul soarelui. Un alt exemplu e Venus. Chiar acum Venus a devenit încă o dată luceafăr de seară în jos, la orizont.
Acum câteva luni era luceafăr de dimineată – fiind deja acolo în zori înainte de răsăritul soarelui.
Modelul ptolemeic a fost dovedit deficitar fiindcă nu explica faptele la fel de bine ca modelul copemican. Copemic a spus că, dacă interpretăm pământul si celelalte planete ca rotindu-se în jurul soarelui, atunci toate miscările capătă sens; adică sunt foarte usor de explicat matematic. Până la urmă acest lucru a fost acceptat. Astăzi, calculând conform modelului copemican, putem trimite nave spatiale până aproape de Saturn fără să gresim; de fapt este chiar ceva uimitor de precis. Pare deci evident că toate planetele se învârt în jurul soarelui, chiar dacă, după observatiile noastre, soarele se roteste in jurul pământului.
Prin urmare, este foarte important ce model adoptăm. în cursul de fată vom studia modelul patristic despre cele Sase Zile ale Facerii.
Din cursul despre Cartea Facerii (1981 si 1982) – Parintele Serafim Rose
sursa: chrisalida.wordpress.com
