Isaia 30, 23
Printre multele făgăduinţe făcute de Domnul poporului Său ascultător, pe care le găsim în acest capitol, sunt şi cele cuprinse în versetul asupra căruia medităm acum: Atunci El va da ploaie peste sămânţa pe care o vei pune în pământ şi pâinea pe care o va da pământul va fi gustoasă şi hrănitoare…
Dacă „pământul“ este lumea şi dacă „sămânţa“ este Cuvântul lui Dumnezeu, atunci „ploaia“ care o face să rodească este Duhul Sfânt. Numai atunci o sămânţă poate să aducă un rod adevărat în pământul unde este semănată şi numai atunci pâinea pe care o dă faptele sufletelor care primesc Cuvântul este într-adevăr gustoasă şi hrănitoare. Binecuvântat este semănătorul iubit de Domnul, asupra semănatului căruia Acesta Îşi dă ploaia Sa, unind astfel harul ceresc cu lucrarea lui, a celui ce seamănă .
Aceasta este dovada că o astfel de lucrare este după voia şi pe placul Domnului. Acel minunat popor ar trebui să strige de bucurie. Privind cum harul ceresc se revarsă peste sămânţa sa, făcând-o tot mai multă şi mai frumoasă, ar trebui să nu mai poată de bucurie, slăvind pe Domnul.
Binecuvântat popor al Oastei Domnului, acesta eşti tu. Dă slavă lui Dumnezeu, al Cărui har face ca orice sămânţă a ta să crească. Şi pâinea seminţei tale o face să fie atât de gustoasă, încât toţi străinii, chiar şi cei ce te batjocoresc, să vină să se hrănească din ea.
Seamănă mai departe, popor smerit şi prigonit – Domnul este cu tine şi ploaia Lui sub care stai te va face tot mai smerit şi recunoscător, cu cât eşti mai încărcat de roade. Totul este datorită harului Său. Şi nici nu-i judeca pe cei a căror lăudată şi trufaşă sămânţă rămâne mereu fără nici un rod, lipsită de ploaia harului ceresc. Ci ia învăţătură cutremurătoare că Dumnezeu stă totdeauna împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi. Şi, învăţând aceasta, uită-te mereu numai spre cer cu rugăciune. Şi spre tine cu lacrimi. Crengile cele roditoare sunt aplecate. Şi tăcute.
Slavă veşnică Ţie, Duhule Sfinte, ploaia harului dumnezeiesc, Care singur poţi face ca sămânţa Cuvântului pe care îl propovăduim să aducă sufletele la picioarele Crucii. Iar roadele acestor suflete predate Ţie să fie într-adevăr gustoase şi hrănitoare.
Te rugăm, ajută-ne să rămânem totdeauna atât de smeriţi, ca să ne socoteşti totdeauna vrednici de împreună-lucrarea Ta. Amin.
Traian Dorz
