Să cauţi doar ce-i curat în viaţă,
precum albina-n calea sa
când zboară peste orice floare,
privind mereu ne-ncrezătoare,
şi nu stă decât unde-i pare
curat nectarul care-l ia.
Cum cerbul, cât i-ar fi de sete,
mai suflă peste apa sa,
ca să-i împrăştie toţi norii
izvorului curat ca zorii,
să-i simtă doar curaţi fiorii
seninului de unde bea,
Cum porumbelul alb ce cată
doar verde ramura s-o ia…
– din orice flori, din orice vale,
doar câte sunt curate ia-le;
oricât de dragi privirii tale,
ce nu-s curate, nu lua.
TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
