Nu am avut fericitul prilej de a-l cunoaşte, faţă către faţă, pe fratele David Bălăuţă. Dar nu poţi să nu fii sedus de un om despre care vemurile şi mulţimile de fraţi de după el mărturisesc cu fidelitate cucernică, evlavioasă, ca despre o instanţă de limpezire fermă, statornică, în diferite perioade de încercare a Lucrării. Şi despre un om al lui Dumnezeu care nu cunoştea jumătăţile de măsură, cumetria de compromisuri.
Că aşa stau lucrurile, o confirmă până şi cei care au încercat, prin diverse metode, să îl reducă la tăcere. Din documentele aflate în arhiva CNSAS, aflăm că în 13 iunie 1960, la propunerea Direcţiei Regionale a MAI Cluj, ca urmare a ordinului ministrului Alexandru Drăghici de a anihla conducătorii pe ţară ai „grupării religioase ilegale Oastea Domnului”, Direcţia Regională de Securitate Bacău este somată, de către Direcţia III Bucureşti, să precizeze motivele pentru care David Bălăuţă nu a fost arestat, în lotul 1959, deşi se solicitase în mod direct acest lucru. Răspunsul Direcţiei MAI Bacău este unul cel puţin nostim: „Regiunea MAI Bacău raportează că motivele pentru care nici ulterior Bălăuţă Ioan nu a fost arestat sunt acelea că arestul regiunii a fost supra aglomerat, iar anchetatorii antrenaţi în alte anchete”. Însă elementul esenţial din această instrumentare a cazului de către Securitate este unul de extremă mărturie. În planul de măsuri propus, se prevede efecturea unui studiu amănunţit asupra fratelui David, „în scopul de a stabili dacă vom putea realiza recrutarea şi folosirea lui în direcţia urmărită, ţinând cont că se bucură de influenţă în mediul Oastei Domnului din ţară”. Scopul stabilit e prevăzut în aceeaşi adresă: „descompunerea şi dezorganizarea acestei asociaţii şi pentru controlarea activităţii duşmănoase”. În acest sens, sunt dirijate câteva surse (informatori) din rândul fraţilor ostaşi pe lângă fratele David, care să îl supravegheze îndeaproape.
La 22 septembrie 1960, Direcţia Regională a MAI Bacău înaintează Direcţiei III Bucureşti următorul răspuns la solicitarea recrutării fratelui David: „Din studiul efectuat asupra celui în cauză, s-a stabilit că nu este util pentru a fi recrutat ca agent al organelor noastre”. Pentru a crea premisele unui şantaj veritabil, securiştii întocmesc o falsă reclamaţie către comisia de verificare a pensiilor, în care se arată că a deţinut, concomitent cu pensia, anumite servicii şi că a avut anumite legături cu elemente potrivinice regimului, în special cu fratele Traian Dorz. Pentru a face uitată această reclamaţie, fratelui David i se propune colaborarea. Concluzia? „Atât din studiul efectuat, cât şi din cunoaşterea pesronală ce i s-a făcut, s-a stabilit că este un element fanatic. De asemenea, personal a iniţiat adunări clandestine, la care a participat şi el, cu care ocazie a dat indicaţii tuturor membrilor existenţi să nu renunţe la activitate şi să vină la adunări. (…) Dat fiind faptul că nu îndeplineşte calităţile necesare în scopul de a fi recrutat şi utilizat ca agent — în care sens a mai fost studiat şi s-a încercat recrutarea acestuia în perioada anului 1955 —, considerăm că mai oportună este arestarea acestuia, întrucât în locul său va lua conducerea Oastei Domnului agentul nostru Galileu Viorel şi, paralel, va fi recrutat şi dirijat numitul (…), cu ajutorul cărora vom putea destrăma activitatea acestei grupări de pe Valea Trotuşului”.
Sunt locuri în ţară în care adunări ale Oastei Domnului au fost, într-adevăr, destrămate prin astfel de metode diabolice. Pe fratele David Bălăuţă de aceea Dumnezeu l-a aşezat între stâlpii Lucrării de odinioară şi dintotdeauna. Pentru că el nu a înţeles să fie altfel decât un biruitor, ostaş din stirpea celor care luptă până la sfârşit! Şi de aceea Valea Trotuşului dăinuie…
Nu sunt, din păcate, extrem de mulţi cei care au rezistat în faţa maimarilor lumii de atunci aşa cum a făcut-o fratele David.
Cineva a întrebat la un moment dat pe un părinte îmbunătăţit dacă Dincolo ne vom întâlni cu cei dragi ai noştri. „Da — a răspuns părintele —, însă şi cu ceilalţi…” Mai devreme sau mai târziu, ne vom întâlni cu fratele David. Şi unii, dar şi ceilalţi…
Romeo PETRAŞCIUC
în săptămânalul duhovnicesc ”Iisus Biruitorul”
Anul XXVI, nr. 32 (1008) 3-9 AUGUST 2015
