Eu nu ştiu cum…
Eu nu ştiu cum Te-ai îndurat de m-ai ales şi m-ai chemat, căci eu nimic n-am făptuit să fiu iertat şi miluit! …Ce.
Eu nu ştiu cum Te-ai îndurat de m-ai ales şi m-ai chemat, căci eu nimic n-am făptuit să fiu iertat şi miluit! …Ce.
Slăbănog mă simt, Stăpâne, şi străin, de toţi uitat, am ajuns de azi pe mâine, ca un câine alungat. Hule multe, fără nume,.
De s-ar deschide ochii tăi acum cât e chemarea, cât încă peste-a tale căi nu s-a lăsat ’noptarea, cât încă mai aşteaptă-aici iertarea.
O, fraţii mei de astăzi, voi greu puteţi pricepe înştiinţarea gravă pe care-o tot repet, vă amăgiţi cu gândul că nici nu va.
Sărutul Tău de Cati Mârzan Sărutul Tău pe-a mele slabi picioare Îmi dau tărie ca să merg mai iute Şi chiar de-atâtea stau.
Încrede-te-n Lumină, chiar dacă-ţi arde-amar paragini cangrenate din putredul hotar şi las’ să-ţi răscolească prin tot ce ai ascuns, ea arde numai bezna.
– gânduri la înveşnicirea fratelui Costică Pânzariu Dintre toate plecările, cele care dor cel mai tare sunt cele ale bunicilor. Pe ei nu.
După Domnul vieţii vreau să merg cântănd Chiar pe căi spinoase, crucea Lui purtând, E atât de bine lângă blândul Miel Şi-i aşa.