Diavolul îşi are şi el între oameni o armată a lui, armata băutorilor; armata celor biruiţi de patimi şi fărădelegi; armata celor biruiţi de ispitele lui.
Armata băuturilor, armata beţivilor, asta e doar cea mai puternică armată a diavolului.
Şi Satan are grijă de ea să nu scadă.
Sunt pline satele şi oraşele de cercuri de recrutare pentru armata diavolului.
Cârciumile sunt tot atâtea cercuri de recrutare pentru armata diavolului.
Iar Iţig Leiba, adică crâşmarii, sunt cei ce strâng şi asentează mereu recruţi pentru armata cea neagră a băuturilor, a iadului.
Diavolului îi trebuie neîncetat recruţi noi, rezervişti noi, căci armata lui, armata beţivilor, îşi are ea pierderile ei.
Zi de zi cade unul şi altul din cei intraţi în armata beţivilor, Cade beţivul doborât de ticăloşie trupească şi sufletească.
Cade doborât de vrăşmaşul cel înfricoşat de care zice Mântuitorul că „omoară şi trupul şi sufletul omului“ (Matei 10, 28).
Cade beţivul omorât de alcool, de duhul şi puterea Necuratului.
Locurile celor ce cad trebuie umplute şi ele se umplu repede.
Din toate părţile sosesc recruţi noi pentru armata diavolului.
Îi aduce Iţig Leiba, crâşmarul, şi îi pune la rând (cum se vede în chipul de alături).
Îi râde dracului barba de bucurie văzându-şi armata crescând mereu.
Sunt pline satele şi oraşele cu rezervişti pentru armata diavolului.
Cercurile de recrutare ale Satanii (cârciumile) gem de mulţimea celor ce se pregătesc să intre în armata diavolului.
Ţărani şi muncitori, săteni şi orăşeni, tineri şi bătrâni, învăţaţi şi proşti, se înşiruie mereu în armata cea neagră a băuturilor, a iadului.
Oh, ce lucru înfricoşat se poate vedea în creştinătatea de azi.
Ajunge omul, ajunge creştinul să-şi dea viaţa şi sufletul pentru alcool, pentru lucrul diavolului şi pentru biruinţa iadului.
Sunt pline satele şi oraşele de creştini care cad şi mor moarte de „eroi “ şi „mucenici “ în armata diavolului, în armata beţivilor.
Sunt pline satele şi oraşele de astfel de „mucenici “ care îşi dau sănătatea şi viaţa pentru alcool, pentru lucrul diavolului şi biruinţa iadului.
Dragă cititorule! Nu te încrede în aceea că tu bei, dar nu eşti beţiv. Ia seama că asta e calea ce duce spre armata ea neagră a diavolului. Azi eşti rezervist, ca mâine vei fi soldat. Azi te poţi opri la un pahar, mâine, ba. Alcoolul e lucrul diavolului. Fugiţi şi feriţi-vă de el!
Faţă de armata cea neagră şi fioroasă a beţivilor, stă Oastea cea frumoasă a Domnului, stă Oastea mântuirii sufleteşti, stă Oastea celor care se jertfesc pentru sufletul lor, pentru lucrul Domnului! Intraţi în această Oaste! Intraţi în Oastea Domnului!
Dragă suflete! Te-a prins cumva şi pe tine Iţig Leiba în armata diavolului? Ieşi, dragă suflete, ieşi îndată din această fioroasă armată a pieirii şi intră în Oastea Domnului. Intră în Oastea mântuirii tale sufleteşti!
Părintele Iosif Trifa, din “Alcoolul duhul diavolului”