Din curtea lui Pilat s-a început drumul Crucii. Aici I s-a pus Mântuitorului Crucea pe umeri şi a fost plecat spre Golgota. Înainte de a pleca cu Mântuitorul pe acest drum al vieţii şi mântuirii noastre sufleteşti, mă opresc puţin să dau unele orientări şi amănunte despre drumul Crucii.
La pagina 41 din această carte am publicat o hartă. In această hartă se văd înseninate cu numere locurile despre care am vorbit până aici şi despre care vom mai vorbi. In acea hartă se vede locul unde a fost Caiafa, (nr.43), unde Pilat a ţinut judecata (nr. 26) şi celelalte.
În acea hartă se vede, trecând de la numărul 26, o stradă ce se numeşte „Via Dolorosa”. Aceste cuvinte sunt latineşti şi înseamnă: „Calea Durerii”. Acesta e drumul Crucii, pe acest drum a mers Mântuitorul cu Crucea în spate spre Golgota. Acest drum e azi o stradă mai mică a Ierusalimului. Se cheamă această stradă „Via Dolorosa”, calea durerilor. Pe acest drum mergând Mântuitorul spre Golgota, a făcut 14 opriri sau „staţiuni” cum li se zice la Ierusalim. Pe zidurile străzii sunt însemnate cu numere aceste popasuri. Precum se vede în harta de la pagina 41 drumul Crucii merge drept înainte, face apoi o cotitură, apoi iarăşi merge înainte până la numărul 9. Aici – la numărul 9 – e Biserica Sfântului Mormânt. Aici a fost Golgota şi aici a fost răstignit Mântuitorul, întreg drumul Crucii tine 3 kilometri. Până la un loc, drumul merge fără mare urcare, însă de la un loc încolo suişul spre Golgota e tot mai mare.
Întreg drumul e azi o stradă îngustă şi e aproape pe de-a-ntregul pardosit cu lespezi de piatră. Pe unele locuri drumul e acoperit cu boltitură de zid (un fel de gang mare). Spre o mai bună orientare a cititorilor, dăm pe pagina următoare, în fotografie mărită, o parte din drumul Crucii. E tocmai o parte unde drumul Crucii are o boltitură pe deasupra. Pe multe locuri, minute întregi treci prin astfel de bolituri care se perindă una după alta. Drumul Crucii e o stradă umblătoare, pe unele locuri e mai puţin umblată, pe alte locuri e mai zgomotoasă. In imaginea de alături se vede jos în stradă un negustor cu măsline trecând cu negoţul în spate.
De sine înţeles, înfăţişarea străzii de azi pe unde a fost odinioară drumul Crucii s-a schimbat mult din vremea Mântuitorului, căci multe veacuri s-au perindat de atunci până azi. A rămas însă amintirea clară a locurilor pe unde a umblat şi a suferit Mântuitorul lumii. Nişte învăţaţi arheologi (care cercetează trecutul, făcând săpături în pământ) au făcut săpături pe unde se spune azi că a fost drumul Crucii, să afle dacă pe aici a fost drumul ce ducea spre Golgota. Arheologii au aflat la o anumită adâncime vechiul drum cu vechile lespezi pe care a păşit Mântuitorul şi a căzut de atâtea ori doborât de Crucea cea grea şi de păcatele noastre, în muzeul bisericesc aşa-numit „Sf.Ana”, din Ierusalim, se află strânse şi păstrate astfel de pietre scumpe.
Părintele Iosif Trifa din volumul “Pe urmele Mântuitorului“
