Teme-te de Dumnezeu când scoţi vorbele din gură, că orice cuvânt e greu, precum scrie la Scriptură, că de-orice cuvânt ai scos ai.

Tinere, tu, care lumea cu plăcerile-i şi dorul a gonit din al tău suflet pe Iisus Mântuitorul, tu, ce cauţi un reazem veşnic.

Poate-ţi mai este vreo scânteie în spuza unor amintiri şi-aceste rânduri să-i învie frumseţea unei vechi iubiri… iubirea unei fericite şi sfinte inimi.

Doamne, să nu pot uita ce-a făcut iubirea Ta pentru mântuirea mea când eram pe calea rea; – Scump Iisus, Drag Iisus, când.

Lângă crucea răsturnată dintr-un sat, am văzut un Om odată stând cu Faţa-n Mâini lăsată şi cu Fruntea întristată, şi plângea de parcă.

Maică Pururea Fecioară, suflet pururi îndurat, tot poporul ce te-adoră sfântă mila ta imploră când ni-e sufletu-ntristat, ochii blânzi spre noi coboară, Maică.

O, Iisuse-Atotputernic, veşnic neînvins sub soare, înălţatu-Ţi-ai Tu iarăşi Dreapta Ta biruitoare, biruit-ai iarăşi, Doamne, şi Ţi-ai risipit duşmanii, au fugit în întuneric.

Şi eram copil Iisuse, glasul când Ţi-am înţeles, drumul Crucii, drumul Crucii, suferinţa, de-am ales. La-nceput când era pace, calea plinã de popor,.