Noi ştim acum că Domnul atâta ne-a iubit, că pentru noi, pe Cruce, în chinuri a murit, că Tatăl Sfânt din ceruri, prin Jertfa-I, ne-a.

De ce nu vii nici astăzi pe calea lui Hristos, nu vezi cum mergi spre moarte din ce în ce mai jos? Nu.

Slavă veşnică Ţi-aducem, Bunule Mântuitor, Ţie-Ţi vom cânta cu lacrimi de-adorare şi de dor, Ţie, pentru câta milă ai avut-o pentru noi când.

În Jertfa Ta eu văd, Iisus, durerea şi iubirea şi văd cu ce Preţ ne-ai adus, din moarte, – mântuirea.      .

Noi ştim o Jertfă, – Jertfa Crucii, ştim un Mântuitor – Iisus, şi ştim o Cale – Adevărul, şi-o Viaţă – cea fără.

Doamne Sfinte, Domn Puternic, Domnul Păcii şi-al Iubirii, toate Te măresc pe Tine în tot necuprinsul Firii, deci şi eu acum, Părinte, dintre.

Să ne ţinem de credinţa cea lăsată din părinţi, peste ea să ardem toată râvna inimii fierbinţi, în vestirea ei să punem dulcele.

Am fost o harfă plângătoare, sortită-n faptul unei seri, pe-a mele strune simţitoare, să plâng a dragostei dureri. Cu mâna-i, soarta mea pribeagă.

Cântări uitate de demult îţi vine câte una şi-nvie ce-ţi credeai trecut şi mort pe totdeauna. Câte-un cuvânt ştiut cândva învie dintr-o dată.

Mi-e-aşa de dor de Tine, Iisuse, Domnul meu, mă rog şi cânt, şi sufăr, şi plâng de dorul Tău. Ce-aş face fără Tine.