Doamne, eu m-am vrut cu Tinepentru veşnicia toată,Ţie-n flăcări şi-n suspineinima Ţi-am dat legată,Ţie Ţi-am promis iubireacum e-n viaţă numai una,Ţie Ţi-am deschis-o.

Să Se bucure de tineDumnezeul tău,căci doar Preţul Jertfei Salete-a scăpat de răuşi doar El ţi-a dat viaţa,ca doar Lui s-o dai– El.

Să nu-mi uit niciodată păcatul dureros,chiar dacă Tu, Iisuse, mi-l vei uita vreodată,ca gândul lui să-mi ţină privirea numa-n josşi teama lui să-mi.

De ce m-am dat, – de ce m-am dat,Iisuse, la străin legat,de ce-am fost slab în clipa greaşi n-am păzit credinţa mea,de ce-am.

Ne rugăm pentru credinţă – celui ce nu poate crede,ne rugăm pentru lumină – celui care n-o mai vede,ne rugăm pentru nădejde –.

Dac-ai câştigat odatământuirea ta,ai să ţi-o păstrezi curatădoar cât vei lupta;– dacă lupta ta-nceteazătotul e-n zadar,unde nu mai este pazăvine furul iar. Dac-ai.

De-aş afla odată loculunde mi-am pierdut cuvântul,l-aş căuta cu mâini de sânge,scormonind plângând pământul… Doamne, dă-mi odatăstarea neuitatăcare am avut până n-am căzut,care.

Mai scumpă-mi pari, iubire, acum când te-am pierdut,de mii de ori ca-n vremea în care te-am avut.De-aş fi ştiut, iubire, ce mare preţ.

După orişice-ncercare,chiar de-ai suferi cel mai greu,tot mai sfânt să-ţi crească dorulde-a răbda cu Dumnezeu. După orice despărţire,orişicât ar fi de grea,să-ţi rămână.

O, cerul fără marginial ochiului curat,ce dulce-a fost ’nainteacăderii în păcat,ce dulce-a fost luminaîncrederii iubind– şi cum a prăbuşit-oispita, neveghind! O, legământul uniccu.