Doamne, doar Tu ştii ce sufăr şi nu pot să spui, taina mea n-o pot desface, Doamne, nimănui; focul inimii din mine, cel.

Tot mai ne-nţeles îmi parecă-mi tot mustri calea rea.De ce nu mă laşi, Iisuse,să mă duc cum vreau pe ea,dacă trebuie să umbluprintre.

Credinţa mea, Iisuse, prin Crucea Ta mereu, Nădejdea şi Iubirea îmi ţine-n Dumnezeu; prin ea rămân acelaşi la jertfă ori la plug, chiar.

Oricât ai auzi Cuvântul,să-ţi placă să-l auzi mereu,că-n El, oricine ţi l-ar spune,îţi glăsuieşte Dumnezeu. Oricât ai auzi mustrareacând ai călcat pe ce.

Cum trec de iute toate ce-n lume-acum le vezi, mai slabe sunt ca umbra, oricât de tari le crezi, mai mici sunt ca.

De ce plângi, sărmane suflet, ce poveri prea grele te apasă-nsângerându-ţi inima sub ele? De ce-ntunecă durerea cerul tot din tine? – suflet.

Cerurile-Ţi cântă, Doamne, slava Ta din mii de strune, orice stea e-o bucurie, orice rază e-o minune, orice nor e-o frumuseţe, orice vânt.

O, fericit biruitor, grăbeşte spre cunună, Iisus Te-aşteaptă iubitor şi pe-al tău cap s-o pună; mai luptă-te, nu te lăsa, mai sus privirea.

Socoteşte-te străin orişiunde-ajungi, scurţi sunt anii tăi de chin, cât îţi par de lungi. Numai al credinţei har socoteşte-l sfânt, pentru-acesta iar şi.