Meditaţii

M-am suit la Ierusalim…

„Firea veche şi cea nouă luptă-n noi pân-la sfârşit, fericit e cel ce luptă,  rămânând nebiruit” (Traian Dorz, La izvoarele luminii, pg. 370)..

Citește în continuare
Oastea Domnului

Să trăim frumos în locul unde ne-a pus Dumnezeu pe fiecare

«Statornici vom iubi Lucrarea / şi glas străin nu vom urma, / ci totdeauna după Domnul,/ vom merge toţi pe urma ta.» Am.

Citește în continuare
Meditaţii

Credinţa smerită şi pocăinţa trepte spre înviere şi mântuire…

”Viaţa fără de credinţă e ca luntrea prinsă-n stânci,/ fără cârmă şi lopată, piere-n nopţi de ape adânci.” ”Smerenia-i virtutea  din toate cea.

Citește în continuare
Oastea Domnului

Părintele Iosif Trifa a făcut o lucrare la scară naţională şi la scară mondială

„Răsună, parcă, şi acum, la o sută de ani…, în inimile şi în urechile noastre, acest îndemn: de a nu şti între noi.

Citește în continuare
Meditaţii

Botezul și credința

Botezul şi credinţa sunt unice pe veci, / cum crezi că peste-acestea poţi nelovit să treci? (Traian Dorz) Domnul a făgăduit că vine.

Citește în continuare
Meditaţii

Prin El, şi noi suntem zidiţi împreună

Tu, urmaşul luptei mele, du-ţi eroic lupta bună, cu părintele, în slavă, să fim şi noi împreună” (Traian Dorz, Datoria ta). Întreg Cuvântul.

Citește în continuare
Oastea Domnului

Quo vadis, poporule român?

„Aşa zice Domnul: «Opriţi-vă de la căile voastre! Priviţi şi întrebaţi de căile celor de demult, de calea cea bună şi mergeţi pe.

Citește în continuare
Oastea Domnului

Să trecem, din rezerve, în ostaşi activi

„Pe crucea Părintelui Iosif citim aşa: Tăieşte-n veac cel soţ cu-altarul, / Străluce-n veac cel stins frumos, / Urmat e-n veac cel uns.

Citește în continuare
Meditaţii

Quo vadis, poporule român?

„Aşa zice Domnul: «Opriţi-vă de la căile voastre! Priviţi şi întrebaţi de căile celor de demult, de calea cea bună şi mergeţi pe.

Citește în continuare
Meditaţii

Glasul scump al rugăciunii…

 Sfânt e-al rugăciunii vas, nalt e-al rugăciunii ceas, drept e-al rugăciunii pas scump e-al rugăciunii glas –niciodată să nu-l las…( T. Dorz, La.

Citește în continuare